Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare

Noutăţi botanice din ariile protejate

În perioada martie-septembrie a acestui an, echipa de botaniști a Asociației Biounivers a realizat cercetări asupra habitatelor şi speciilor din ariile naturale protejate vizate de proiectul „Elaborarea a 3 planuri de management pentru situri Natura 2000 din județul Alba”. Rezultatele cercetărilor au confirmat existenţa în teren a habitatelor şi speciilor de interes comunitar listate în documentele oficiale ale celor 3 situri, dar au evidenţiat şi prezenţa altor specii şi habitate cu valoare conservativă ridicată, necunoscute până în prezent în regiune.

Astfel, în ROSCI0004 Băgău, într-o zonă foarte sălbatică, puţin cunoscută de naturalişti, denumită Pusta Băgăului, s-au identificat pajişti uscate stepice şi silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite şi elemente termofile de o importanţă ştiinţifică deosebită. Aceste pajişti se găsesc pe versanţii sud-vestici şi vestici cu înclinare mare (peste 30 grade). Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puţin trei fiind identificate (Stipa pulcherrima, S. tirsa şi S. capillata). Pajiştile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis), capul şarpelui (Echium russicum), jaleşul transilvănean (Salvia transsylvanica), frăsinelul (Dictamnus albus) etc. În zona de contact a pădurilor cu aceste pajişti uscate, au fost descoperite douǎ specii sporadice pentru flora Transilvaniei: laleaua pestriţă (Fritillaria montana) şi mărul lupului (Aristolochia lutea), specie rarǎ din etajul pădurilor de foioase. În ceea ce priveşte biogeografia lalelei pestriţe, aceasta este un element termofil mediteraneean, sub-mediteraneean, care se aflǎ ȋn Transilvania la limita nordicǎ a arealului de rǎspândire; populaţii mai nordice decât cele descoperite de noi sunt cunoscute din Munţii Trascǎului.

În aria protejată ROSCI0428 Pajiștile de la Mănărade a fost identificată specia de interes comunitar capul șarpelui (Echium russicum) precum și trei specii de orhidee: poroinicul pistruiat (Orchis tridentata), poronicul mărunt (Orchis ustulata) şi ploșnițoasa (Orchis coriophora).

În ROSCI0313 Confluența Mureș cu Arieș, au fost descoperite două specii acvatice până acum necunoscute în această zonă: otrățelul de baltă (Utricularia vulgaris) şi ciulinul de baltă (Trapa natans). Prima specie este o plantǎ insectivorǎ acvatică, pe ale cǎrei frunze submerse foarte fidate se gǎsesc vezicule de cca. 1-2 mm, care funcţioneazǎ drept capcane pentru insecte acvatice. Indivizii acestei specii ȋnfloresc foarte rar, astfel încât identificarea lor exactă este dificilă, acest proces necesitând prezenţa florilor. Otrăţelul de baltă apare sporadic ȋn habitate de ape eutrofe (bǎlţi, lacuri), fiind identificat în bălţi permanente de mici dimensiuni de pe lângă Mureş. Ciulinul de baltă (cornaci) este o specie anuală, acvatică, plutitoare, caracteristică lacurilor, braţelor moarte, apelor lin curgătoare şi puţin adânci, din zonele joase de câmpie. Este strict protejată la nivel european, prin Convenţia de la Berna. Cu toate acestea, în multe ape este nedorită, deoarece se dezvoltă masiv, acoperind complet luciul apei; astfel, poate fi considerată o plantă invazivă. Fructele mature coboară sub apă şi sunt transportate foarte uşor de curenţi. Prezenţa ei în apele lentice, marginale de la confluenţa Arieşului cu Mureşul este mai mult decât interesantă în această zonă centrală a Transilvaniei, ea fiind cunoscută de pe sectorul inferior al râului Mureş (ex. Parcul Natural Lunca Mureşului).